manevra
Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (fr. manoeuvrer)
Etimologie: (fr. manoeuvrer)
1. intr. (despre trenuri) a executa o manevră (3).
2. (despre trupe) a executa diferite mișcări tactice.
3. (fig.) a unelti.
4. tr. a conduce, a pune în mișcare o navă.
5. a mânui, a folosi (fonduri, bani).