Dictionar

Cerebropatie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cérébropathie)

1. (med.) termen generic care desemnează toate afecțiunile creierului, oricare ar fi cauzele și manifestările lor; maladie a creierului.


Controla

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. contrôler)

1. tr. a exercita un control.

2. a domina, a supune, a ţine sub control; a supraveghea.

3. refl. (despre oameni) a-şi stăpâni mişcările, manifestările.


Deplasat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (deplasa)

1. care nu se află la locul lui.

2. (despre oameni şi manifestările lor) nepotrivit, nelalocul său; (fig.) necuviincios.


Dezagreabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désagréable)

1. care nu este agreabil, care provoacă neplăcere; neplăcut, supărător.

2. care nu este considerat demn de a fi agreat; antipatic, nesuferit.

3. care nu oferă nicio plăcere simțurilor sau gustului.

4. (despre oameni și manifestările lor) care nu are un fizic atrăgător.

5. (despre oameni și manifestările lor) care șochează; strident.

6. (despre oameni) care este lipsit de amabilitate.


Electrofiziologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. électrophysiologie)

1. ramură care studiază manifestările biocurenţilor ce însoţesc procesele fiziologice.


Epileptic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. épileptique, lat. epilepticus)

1. I. legat de epilepsie; cu caracter de epilepsie; asemănător cu manifestările epilepsiei.

2. (fig.) asemănător cu manifestările epilepticului.

3. II. persoană bolnavă de epilepsie.