Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. adhésif, lat. adhaesivus)
1. adj. (despre materiale) care stă strâns lipit.
2. (biol.; despre organe) care fixează organismul de ceva.
3. (bot.) care se lipeşte şi se uneşte prin concreştere (celulă, disc).
4. s.m. produs, natural sau sintetic, la încleierea lemnului, a metalelor, materialelor plastice etc.
5. substanţă care se adaugă la preparatele agricole antiparazite pentru o mai bună fixare a acestora pe plante.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. antiacide)
1. (medicament) capabil să neutralizeze aciditatea gastrică.
2. (produs) care se opune acidității.
3. I. (despre materiale) rezistent la acțiunea acizilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (anti- + fonic)
1. (despre cântecul unui solist, al unui cor) alternativ.
2. (despre materiale) care atenuează zgomotele.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compatible)
1. care se împacă sau care poate exista împreună cu altceva; corespunzător, potrivit.
2. (despre o funcţie, o calitate) care se poate exercita simultan cu altceva.
3. (mat.; despre un sistem de ecuaţii) care admite (aceleaşi) soluţii.
4. (inform.; despre două limbaje sau materiale) care poate schimba informaţiile fără intermediar.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. élastoplastique)
1. (despre substanţe, materiale) care este în acelaşi timp elastic şi plastic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (electro- + conductor)
1. (despre corpuri, materiale) care prezintă conductibilitate electrică.