Dictionar

Rezultate principale (Melodie):

Melodie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mélodie, it., lat. melodia)

1. succesiune expresivă de sunete muzicale care alcătuiesc un cântec; (p. ext.) compoziţie muzicală, cântec.

2. (fig.) muzicalitate.


Rezultate secundare (Melodie):

Aubadă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aubade)

1. concert vocal sau instrumental dat în zorii zilei în cinstea cuiva, sub ferestrele sau la ușa acestuia; melodie compusă pentru acest concert; alboradă.

2. (antonim) serenadă, serenată.


Balată

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. ballata)

1. poezie (medievală) care se cânta pe o melodie de dans, din una sau mai multe strofe şi un refren.


Bergamască

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bergamasque, it. bergamasco)

1. vechi dans şi cântec popular italian cu ritm vioi, interpretat de un grup de femei şi bărbaţi aşezaţi în cerc; melodie după care se executa acest dans.

2. (zool.) rasă de oi din Italia; oaie care aparține acestei rase.


Cancan

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. cancan)

1. vorbire rău intenționată, bârfe calomnioase care se răspândesc în societate.

2. (fam.) mult zgomot în jurul a ceva care nu valorează mare lucru.

3. dans excentric francez de cabaret, executat numai de femei, pe o melodie bazată pe ritmul cadrilului; french-cancan; melodia corespunzătoare.


Canon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. canon, germ. Kanon)

1. normă, regulă fundamentală.

2. (arte) regulă fixă care stabileşte proporţia diferitelor părţi ale corpului.

3. compoziţie polifonică în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută fiecare aceeaşi melodie; imitaţie (2).

4. caracter de literă de 36 puncte tipografice.

5. ansamblul cărţilor considerate sfinte; parte a ceremonialului de liturghie.


Cantilenă

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cantilena, fr. cantilène)

1. cântec liric sau epic cu caracter grav sau sentimental.

2. melodie gravă, sentimentală, cu caracter cantabil, liric.