Rezultate secundare (Metale.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. métalepse)
1. figură de stil, constând în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecinţa unui fapt, sau invers.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. métallescent)
1. de culoarea şi luciul metalului.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. adhésif, lat. adhaesivus)
1. adj. (despre materiale) care stă strâns lipit.
2. (biol.; despre organe) care fixează organismul de ceva.
3. (bot.) care se lipeşte şi se uneşte prin concreştere (celulă, disc).
4. s.m. produs, natural sau sintetic, la încleierea lemnului, a metalelor, materialelor plastice etc.
5. substanţă care se adaugă la preparatele agricole antiparazite pentru o mai bună fixare a acestora pe plante.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aerosiderolite)
1. meteorit având în compoziţia sa metale şi piatră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcali)
1. pl. hidroxizii metalelor alcaline.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alcalin)
1. (despre substanţe) cu reacţie bazică; bazic.
2. metale ~e = metale care prin oxidare produc alcalii; medicamente ~e = medicamente care conţin alcalii, în tratamentul acidităţii gastrice.
3. (despre ape, soluri) care conţine săruri de sodiu şi de potasiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alchimie, lat. alchemia)
1. ştiinţă ocultă din evul mediu, care urmărea prefacerea metalelor în aur şi argint şi aflarea unui leac. („elixirul vieţii”)2. subtilitate, analiză subtilă.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. alchimiste)
1. practicant al alchimiei (practică de cercetare în vogă în Evul Mediu și care s-a dezvoltat în cele din urmă în chimie) care își petrecea viața căutând un elixir al nemuririi, un panaceu universal și/sau o piatră filozofală capabilă să transmute metalele comune în aur.