Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antre, lat. antrum, gr. antron, peşteră)
1. (anat.) cavitate, scobitură.
2. ~ mastoidian = cavitate în mastoidă, care comunică cu urechea mijlocie: ~ piloric = parte a stomacului, deasupra pilorului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arachnoïde)
1. adj. asemănător cu o pânză de păianjen.
2. s. f. meningea mijlocie care înveleşte encefalul şi măduva spinării.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chow-chow)
1. rasă de câini, de talie mijlocie, robuşti, originari din China.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. cob)
1. cal de talie mijlocie, cu ancolura groasă şi scurtă.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. compenser, lat. compensare)
1. tr. a înlocui ceva consumat, cheltuit, prin altceva; a da un echivalent; a despăgubi.
2. a determina valoarea mijlocie sau cea mai probabilă a unui şir de măsuri, ale căror rezultate brute sunt afectate de erori accidentale.
3. (fiz.) a micşora sau a anula efectul unei acţiuni.
4. a înlătura erorile de deviaţie ale unei busole.
5. tr., refl. (med.; despre organe) a(-şi) reveni la o stare de echilibru, de funcţionare normală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. dogger)
1. epoca mijlocie a jurasicului.