Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amendement)
1. îmbunătăţire a unui proiect de lege, a unui tratat etc.; text introdus în acest scop.
2. corectare a anumitor erori sau omisiuni.
3. operaţie de îmbunătăţire a unor însuşiri ale solului, pentru recolte sporite.
4. substanţă care, încorporată solului, îi modifică proprietăţile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apostolat, lat. apostolatus)
1. propagare a unor idei, a unei învăţături; îndeplinire cu abnegaţie a unei misiuni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. audiomat)
1. (tv., radio) sistem de evaluare a audienţei unei emisiuni.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. auriculaire, lat. auricularius)
3. s. m. degetul mic de la mână.
4. s. n. accesoriu al aparatelor radioreceptoare şi telefonice, care permite ascultarea individuală, la ureche, a transmisiunilor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. autoblindata)
1. vehicul blindat, cu roţi sau cu şenile, înarmat uşor, pentru misiuni de recunoaştere, siguranţă et cetera; automobil blindat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baud)
1. unitate de viteză în transmisiunile telegrafice.