Dictionar

Rezultate principale (Naţiune,):

Naţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. natio, fr. nation, it. nazione)

1. formă de comunitate umană stabilă, istoriceşte constituită, caracterizată prin comunitatea de limbă, de teritoriu, de viaţă economică, politică (statală) şi de cultură.


Rezultate secundare (Naţiune,):

Abalienațiune

Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (lat. abalienatio)

1. (dreptul roman) faptul de a abaliena, de a transfera bunuri materiale, animale și sclavi unei alte persoane; este echivalent cu termenul de înstrăinare din dreptul modern.


Abominaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abomination, lat. abominatio)

1. groază, dezgust pe care cineva îl simte pentru o persoană sau un lucru; oroare.

2. acțiune, conduită sau aspect abominabil; mârşăvie, nelegiuire, ticăloşie.

3. (rar) cultul idolilor, păgânism.


Agnaţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agnation, lat. agnatio)

1. legătură de rudenie civilă în opoziţie cu înrudirea naturală (cognaţiune).


Cognaţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. cognatio)

1. înrudire naturală, în dreptul roman.

2. (lingv.) înrudire a cuvintelor.


Consemnaţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. consignation)

1. depunere a unei sume de bani la C.E.C. spre a fi păstrată la dispoziţia unei persoane.


Damnaţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. damnation, lat. damnatio)

1. osândire la chinurile infernului.

2. blestem.


Agnaţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agnation, lat. agnatio)

1. legătură de rudenie civilă în opoziţie cu înrudirea naturală (cognaţiune).


Alejanţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allégeance)

1. obligaţie de fidelitate şi supunere faţă de o naţiune, de un suveran.


Bandieră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. bandiera)

1. bucată de stofă atașată pe un suport purtând culorile, emblemele unui grup sau ale unei comunități: națiune, teritoriu, oraș, organizație, companie comercială sau regiment.

2. steag al unei țări înălțat pe navele sale și pe clădirile unde se află rezidenții ei în străinătate; (prin specializare) pavilion al unei corăbii.

3. steguleț întrebuințat pe vapoare pentru semnalizări.

4. (înv.) steag al unei armate, al unei unități militare; drapel, stindard.


Biculturalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. biculturalisme)

1. coexistenţă a două culturi naţionale.

2. faptul de a fi bicultural, de a avea două culturi diferite în aceeași națiune.


Conaţional, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. connazionale)

1. (cel) care face parte din aceeaşi naţiune cu cineva.


Conglutinaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. conglutination, lat. conglutinatio)

1. acțiunea de a conglutina, de a face dens și vâscos sau de a cimenta cu un material lipicios; rezultat al acestei acțiuni; conglutinare.

2. (var.) (înv.) conglutinațiune.