Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. appréhension, lat. apprehensio)
1. teamă vagă, nedesluşită, cauzată de presupunerea posibilităţii unui pericol.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. întrevedea)
1. întâlnire între persoane, personalităţi (politice) pentru discutarea unor chestiuni de interes comun.
2. vedere vagă, nedeslușită, ca printr-un ecran; întrezărire.
3. vedere în perspectiva timpului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mormăi + -tură)
1. șir de sunete caracteristice pe care le scoate ursul; mormăit.
2. vorbire nedeslușită, pe ton scăzut sau nazal care arată nemulțumire, indignare; mormăit.
3. (var.) morăitură, mormoitură, mornăitură.
Parte de vorbire: s.m. (Moldova)
Origine: (bojbâi)
1. om gângav; persoană bâlbâită și cu vorbire greoaie, nedeslușită.