neutraliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. neutraliser)

1. tr. a face neutru, inofensiv; a zădărnici (o acțiune).
2. a compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric.
3. tr., refl. a (se) face neutru.
4. (lingv.) a determina, a suferi o neutralizare.

neutralizant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. neutralisant)

1. (substanță, mijloc) care neutralizează.

neutralizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (neutraliza)

1. acțiunea de a (se) neutraliza și rezultatul ei; (înv.) neutralizație.
2. suprimare în anumite condiții a unei opoziții dintre două unități lingvistice.
3. regim internațional special la care este supus un teritoriu.
4. scoatere din acțiune, distrugere a unui obiectiv inamic.
5. (chimie) reacție chimică dintre un acid și o bază din care rezultă o soluție neutră (o sare).
6. (fizică) compensare a cuplajului dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric; inserarea unui circuit într-un amplificator pentru a elimina oscilația parazită.
7. (imunologie) inactivarea agentului patogen de anticorpi.

anihila

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. annihiler, lat. annihilare)

1. a zădărnici, a nimici, a anula un efect, o acțiune; a neutraliza.

arc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arcus, fr. arc)

1. armă (primitivă) de aruncat săgeți.
2. tot ceea ce are forma unui arc (1).
3. (mat.) porțiune dintr-o linie curbă, dintr-un cerc.
4. element de arhitectură în formă arcuită, care leagă între ele două ziduri, două coloane etc.
5. ~ de triumf = monument în formă de portic arcuit ridicat în amintirea sau pentru comemorarea unui eveniment; ~-butant = construcție în formă de semiarc, în exteriorul unui edificiu pentru a neutraliza împingerea boltelor gotice; ~-rampant = arc cu reazemele denivelate.
6. ~ voltaic = descărcare electrică între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate.
7. organ de mașină, din oțeluri aliate, destinat legăturii elastice între două piese.
8. ~ reflex = ansamblu de elemente nervoase care asigură realizarea reflexelor.

depiclare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (de1- + piclare)

1. neutralizare a acidului pătruns în piele în timpul piclării.

detoxificație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. détoxication)

1. ansamblu de procese biologice prin care un organism neutralizează și elimină produsele toxice rezultate din diversele metabolisme.
2. neutralizare și înlăturare a substanțelor toxice din nutrețuri și alimente.

inactiva

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. inactiver)

1. a face inactiv, să nu poată reacționa; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza.

inactivare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (inactiva)

1. acțiunea de a inactiva și rezultatul ei; operație sau proces prin care ceva este făcut inactiv; inactivizare.
2. suprimarea activității biochimice sau biologice a unei substanțe sau organism, folosind un agent fizic sau chimic.
3. suprimare a acțiunii unei substanțe toxice asupra organismului; neutralizare.
4. (antonim) activare.