Dictionar

nitraţie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nitration)

1. nitrare.
 

denitrificare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (denitrifica)

1. acţiunea de a denitrifica.
2. descompunere de către bacteriile din sol a protidelor şi a nitraţilor, cu eliberare de azot.
 

nitrare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (nitra)

1. introducere a grupării nitro în molecula unui compus organic; nitraţie.
 

nitrificare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (nitrifica)

1. transformare a amoniacului şi a compuşilor de amoniac din sol în nitraţi, sub influenţa unor bacterii; nitrificaţie.
 

nitrificaţie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. nitrification)

1. transformarea naturală a compușilor organici de azot în nitrați, sub acțiunea diferitelor bacterii; nitrificare.
 

nitrobacterii

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nitrobactéries)

1. bacterii aerobe din sol care oxidează nitriţii, transformându-i în nitraţi.
 

nitrofil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. nitrophile)

1. (despre plante) care creşte pe soluri bogate în nitraţi.