adnotator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (lat. adnotator)

1. cel care adnotează, care face note sau însemnări pe marginea unui text.

atașament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. attachement)

1. afecțiune puternică pentru cineva sau ceva.
2. caiet de ~ = registru de șantier în care se notează lucrările executate.

deconotator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (deconota + -tor)

1. care deconotează, care descifrează o conotație.

diarist

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. diarista)

1. cel care își notează întâmplările zilnice.
2. persoană care ține un jurnal.

eta

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr., gr. éta)

1. a șaptea literă a alfabetului grecesc (η, Η), care notează un e lung.

grav, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. grave, lat. gravis)

1. care necesită o atenție deosebită, care poate avea urmări neplăcute; (p. ext.) important.
2. (despre boli, răni) periculos.
3. (despre oameni) serios, demn, sever; solemn, rigid.
4. (despre voce, sunete, timbru) care aparține registrului de jos al scării muzicale; profund, de bas.
5. accent ~ = accent (`) care notează în unele limbi o vocală deschisă.