Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. realis, germ. real, it. reale, fr. réel)
1. adj. care există în realitate; efectiv, obiectiv, adevărat.
2. (mat.) număr ~ = număr-limită al unui șir convergent de numere raționale; funcție ~ă = funcție având ca domeniu de valori o mulțime de numere reale.
3. învățământ ~ = secție a liceului în care se studiază cu precădere științele exacte.
4. indiscutabil, incontestabil.
5. s. n. realitate.