Rezultate secundare (Obiectelor):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abstractiza)
1. operaţie a gândirii constând în a degaja din mulţimea însuşirilor şi legăturilor fenomenelor şi obiectelor pe cele fundamentale, esenţiale, generale; abstracţie.
2. trecere de la concret la abstract.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amorphognosie)
1. agnozie (parţială); imposibilitate de a recunoaşte tactil forma obiectelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. analyse, gr. analysis)
1. metodă ştiinţifică de cercetare a realităţii, bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate în părţile lor constitutive.
2. examinare amănunţită a unei probleme, opere literare, a unui text.
3. în ultimă ~ = în concluzie, ca încheiere.
4. ~ matematică = ramură a matematicii care studiază funcţiile, limitele, derivatele şi aplicaţiile lor.
5. descompunere a unei substanţe, pentru a-i stabili compoziţia chimică.
6. ~ corticală = funcţie a cortexului prin care se desprind însuşirile generale şi cele specifice ale obiectelor şi fenomenelor.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. antiquaire, germ. Antiquar)
1. negustor de antichităţi, de obiecte (de artă), de cărţi vechi; buchinist.
2. persoană care are un gust pentru obiectele vechi și le colecționează.
3. (desuet) cel care s-a dedicat studiului obiectelor antice; arheolog.
4. (var.) anticariu, anticvar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apertomètre, engl. apertometer)
1. aparat pentru măsurarea aperturii obiectelor microscopice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arrangement)
2. mod de alcătuire, de dispunere.
3. ~ muzical = transcriere a unei piese muzicale pentru alte instrumente sau formaţii decât acelea pentru care a fost compusă.
4. (mat.; pl.) totalitatea posibilităţilor de aşezare a unui număr dat de obiecte, astfel încât două grupe oarecare să difere între ele fie prin natura obiectelor, fie prin ordinea lor.