Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agglomération)
1. îmbulzeală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. alto)
1. voce omenească cu timbru grav, între sopran şi tenor.
2. instrument de suflat cu registre corespunzătoare acestei voci.
3. violă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropolâtrie)
1. adoraţie a omului deificat.
2. cult al lui Dumnezeu conceput în formă omenească.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropomorphisme)
1. concepţie care atribuie divinităţilor sau lucrurilor şi fenomenelor naturii forme, însuşiri şi sentimente umane.
2. reprezentare a divinităţilor sub înfăţişare omenească.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arnèse)
1. figură de stil prin care se scot în evidenţă însuşiri legate de o anumită calitate omenească.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. graphophone)
1. fonograf care reproduce, de pe un cilindru pe care a fost imprimată, muzică, vocea omenească etc.