Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquatypie)
1. procedeu de tipărire a operelor de artă care imită pictura în acuarelă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. art, lat. ars, artis)
1. formă a activităţii umane care oglindeşte realitatea în imagini expresive; totalitatea operelor care aparţin acestei forme.
2. operă de ~ = operă rezultată din activitatea artistică creatoare.
3. ~e liberale = denumire dată în învăţământul medieval gramaticii, retoricii, dialecticii (trivium), aritmeticii, geometriei, astronomiei şi teoriei muzicii (quadrivium).
4. îndemânare deosebită, pricepere, măiestrie, abilitate.
5. ~ militară = parte a ştiinţei militare care studiază teoria şi practica pregătirii şi ducerii acţiunilor de luptă şi a războiului.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Belletrist)
1. persoană, precum ar fi un scriitor, care este mai preocupată de frumusețea literară, aspectul estetic, al operelor literare decât de conținutul lor; scriitor de beletristică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bibliographie)
1. ramură a bibliologiei care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al ediţiilor de opere literare, cu descrierea, aprecierea, sistematizarea şi răspândirea publicaţiilor.
2. listă a scrierilor care se referă la o anumită problemă.
3. material informativ asupra unei probleme.
4. totalitatea operelor unui autor.
5. listă, publicaţie (periodică) cuprinzând titluri recent apărute.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chronographie, gr. khronographia)
1. totalitatea operelor în care faptele sunt prezentate cronologic.
2. procedeu de compoziţie constând în descrierea unor momente, arătându-se împrejurările în care se consumă, cadrul spaţial al unui fragment de timp.
Parte de vorbire: s.
Origine: (descriptiv + -ism)
1. manierism literar care acordă o importanţă exagerată amănuntelor descriptive, nesugestive.
2. sistem de critică literară care, în loc de a se pronunţa asupra semnificaţiilor şi valorii operelor, se mărgineşte la o descriere a acestora.
3. curent în structuralismul lingvistic american care foloseşte metode mecaniciste de descriere a limbilor din punct de vedere formal şi fiziologic, fără cercetarea dezvoltării lor istorice.