Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. aboral; cf. lat. ab „de la” + os „gură”)
1. opus, îndepărtat faţă de gură.
2. care este plasat pe partea opusă gurii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. achronique)
1. care se situează în afara timpului, în afara reperelor cronologice acceptate; atemporal.
2. (înv.) (astron.) care se află, la răsărit sau la apus, pe partea cerului opusă soarelui.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphototropisme)
1. curbare a plantelor în direcţia opusă luminii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anthélie)
1. (astronomie) pată luminoasă, rotundă, care se formează pe cer în partea opusă Soarelui.
2. (meteorologie) aparență luminoasă, plasată vizavi de soare, care apare din cauza acelor de gheață care plutesc în atmosferă sau care coboară încet.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anticentre)
1. (geol.) loc de pe suprafața Pământului diametral opus epicentrului unui cutremur.
2. (matematică) ~l unui patrulater inscriptibil = punctul de intersecție al perpendicularelor duse din mijlocul fiecărei laturi ale patrulaterului pe latura opusă; punctul lui Mathot.
3. (matematică) ~ al tetraedrului = simetricul centrului sferei circumscrise față de centrul de greutate al tetraedrului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anticolonialisme)
1. mişcare social-politică a popoarelor împotriva colonialismului.
2. sistem, atitudine opusă colonialismului.