Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acyclique)
1. care nu are caracter ciclic; care nu are ciclu; care apare la intervale neregulate; aperiodic.
2. (despre flori) cu elemente dispuse în spirală; spiralat.
3. (botanică) care nu este așezat în formă de verticil; neverticilat.
4. (despre substanțe organice) care nu conține nici un ciclu de atomi în molecula sa.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (bio- + trofic)
1. (med.) referitor la nutriţia ţesuturilor (organice).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. carboniser)
1. refl. (despre cărbuni) a se descompune termic în absenţa oxigenului din aer.
2. (despre lemne) a se transforma în cărbuni (prin ardere); (despre substanţe organice) a se face scrum.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chimisme)
1. totalitatea fenomenelor naturale (organice) care se produc în virtutea legilor de care se ocupă chimia.
2. ~ gastric = probă de laborator prin care se studiază sucurile gastrice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. quaternaire, it. quaternario, lat. quaternarius)
1. adj. format din patru unităţi; divizibil cu4.
2. (chim.; despre substanţe organice) din patru elemente (carbon, hidrogen, oxigen şi azot).
3. (despre măsură, ritm) compus din patru elemente ritmice.
4. adj., s. n. (din) ultima perioadă a neozoicului, în care apare omul; antropogen.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déminéraliser)
1. tr. a elimina sărurile minerale dintr-o substanţă organică.
2. refl. (despre substanţe organice) a pierde sărurile minerale proprii.