Dictionar

Rezultate principale (Organizare):

Organizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (organiza)

1. acţiunea de a organiza; (p. ext.) rânduială, disciplină, ordine.

2. alcătuire, orânduire.

3. ~ social(-economică) = formaţiune socială; ~ de stat = organizare politică şi teritorială a unui stat.


Rezultate secundare (Organizare):

Autoorganizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (auto1- + organizare)

1. proprietate a unui sistem evolutiv de a-şi elabora noi forme de organizare, noi modele sau structuri interne.


Acord

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accord, it. accordo)

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.

2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.

3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.

4. formă de retribuţie a muncii prestate.

5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.

6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.

7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.

8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.


Adhocraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (ad-hoc + -craţie)

1. (în sociologia şi viitorologia politică contemporană) instabilitatea cronică pe care o cunosc diferitele forme de organizare (economică şi socială) ca urmare a impactului societăţii capitaliste dezvoltate cu revoluţia ştiinţifico-tehnică.


Amenajament

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aménagement)

1. acțiunea de amenajare a resurselor unui loc pentru a le face exploatabile sau mai productive.

2. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor.

3. lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate.

4. (rar) acțiunea de a amenaja, de a face locuibil un loc, o casă et cetera; acțiunea de a adapta, de a modifica ceva pentru a-l face mai potrivit și rezultatul acestei acțiuni; organizare.

5. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului.


Amenajare

Parte de vorbire: s.
Origine: (amenaja)

1. acţiunea de a amenaja; organizare.

2. totalitatea lucrărilor care urmăresc combaterea acţiunilor dăunătoare sau valorificarea potenţialului unui curs de apă.

3. îngrijire raţională pentru punerea în valoare a pădurilor.


Anarhism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anarchisme, rus. anarhizm, germ. Anarchismus)

1. concepţie, mişcare social-politică extremistă care neagă necesitatea statului şi formele lui de organizare, a ordinii şi disciplinei sociale în general.

2. stare de anarhie.


Anomie 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anomie)

1. stare de dezorganizare a societăţii, caracterizată prin lipsa de legi, de norme.