epirogenetic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. epirogenetisch)
2. mişcări ~e = mişcări oscilatorii de ridicare sau de scufundare ale scoarţei terestre care se produc pe suprafeţe întinse.
epirogeneză
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épirogenèse)
1. proces de ridicare a unor porţiuni mari din scoarţa terestră deasupra nivelului mării, datorită mişcărilor tectonice oscilatorii.
ondograf
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ondographe)
1. (electricitate) instrument pentru înregistrarea grafică a variațiilor oscilatorii, ca în curenții alternativi; instrument care înregistrează pe o bandă de hârtie curba de vibrație a unei tensiuni electrice.
pendula
Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. pendolare)
1. a avea mişcări oscilatorii; a se balansa, a oscila în raport cu poziţia de echilibru.
2. (despre valoarea unei mărimi) a varia în jurul unei valori medii.
3. (fig.; despre oameni) a fi instabil, nehotărât.