Dictionar

balerin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ballerin/e/, it. ballerino, ballerina)

1. s. m. f. dansator într-un corp de balet.
2. s. m. pl. încălțăminte femeiască ușoară și plată, asemănătoare pantofilor de dans.
 

poantă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: ( fr. pointe)

1. partea cea mai hazlie, de efect, dintr-o anecdotă, epigramă etc.
2. vârful pantofilor de balet.
3. poziție din baletul clasic, executată de balerine, pe vârful picioarelor.