parada

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. parader)

1. (ir.) a se arăta (în mod ostentativ); a se afişa.
2. (despre trupe) a manevra, a evolua.

paradă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. parade, germ. Parade)

1. trecere în revistă a unor trupe care defilează; (p. ext.) manifestație, spectacol destinat a atrage atenția.
2. (fig.) exhibare a unui sentiment care nu este simțit cu adevărat.
3. a face ~ de ceva = a se făli cu ceva.
4. mișcare sau ansamblu de mișcări prin care un scrimer, boxer etc. parează o lovitură a adversarului, încercând să dea o ripostă.

păpăradă

Parte de vorbire:  s.f. (reg.)  
Etimologie: (v. papară)

1. mâncare făcută din ouă bătute și prăjite; papară, scrob.

bucefal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bucéphale)

1. (fam.) cal de luptă sau de paradă.

etalaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. étalage)

1. etalare.
2. expoziţie de mărfuri; vitrină; marfa expusă.
3. (tehn.) partea inferioară a cuvei unui furnal.
4. (fig.) expunere ostentativă, paradă.

lozincard, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lozincă + -ard)

1. cu caracter de lozincă; care denotă un entuziasm neîntemeiat, de paradă.

ostentaţie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ostentation, lat. ostentatio)

1. atitudine de paradă, de înfumurare, de nesocotire provocatoare a celorlalţi; prezentare demonstrativă a avantajelor, a bunurilor pe care le are cineva; etalare pretenţioasă.
2. cu ~ = în mod demonstrativ, ostentativ.

patriotard, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. patriotard)

1. I. care face paradă de patriotism; cu manifestări de patriotism fals.
2. II. persoană care manifestă patriotism excesiv, deseori fals; cel care își exteriorizează zgomotos sentimentele patriotice.

pedanterie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. pédanterie)

1. paradă de erudiţie; meticulozitate exagerată.
2. comportamentul pedantului; revendicare proprie pedantului; caracterul a ceea ce este pedant.
3. exprimare în termeni pretenţioşi.
4. gravitate în chestiuni de mică importanţă.
5. (sinon.) pedantism.