Dictionar

parameci

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. paramécie, lat. paramecium)

1. protozoar ciliat din clasa infuzorilor, în apele dulci stătătoare.
 

paramedian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. paramédian)

1. situat lângă linia mediană.
 

paramedical, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. paramédical)

1. care privește îngrijirea bolnavilor, tratamentul bolilor fără participarea corpului medical.
 

parament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Parament)

1. fața exterioară a unui zid, a unei construcții, acoperită cu blocuri regulate de piatră.
 

paramer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. paramere)

1. (biol.) fiecare dintre cele două părți simetrice ale unui organism sau organ cu simetrie bilaterală.
 

parametric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. paramétrique)

1. referitor la parametru, de parametri.
 
 

bandă 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bande, germ. Band)

1. fâșie îngustă și lungă cu care se leagă, se înfășoară ceva.
2. parte lungă și îngustă a unei suprafețe.
3. fir de circulație pe o stradă sau șosea.
4. (anat.) fâșie de țesut care unește două organe.
5. parte a cromozomului, clar diferențiată, de culoare mai închisă sau mai deschisă.
6. ~ magnetică = fâșie pentru înregistrarea magnetică a semnalelor electrice; ~ de magnetofon = fâșie îngustă de material flexibil, cu un strat fin de substanță feromagnetică, pentru înregistrarea și reproducerea sunetelor cu magnetofonul; ~ etalon = bandă magnetică cu înregistrări speciale pentru reglarea sau verificarea parametrilor unui magnetofon ori magnetoscop; ~ rulantă = fâșie îngustă, continuă (de cauciuc) care servește la transportul în plan orizontal al unor materiale sau piese; ~ de imagini = peliculă cinematografică; ~ sonoră = peliculă cinematografică de înregistrat sunetul.
7. (spațiu neimprimat) între două sau mai multe mărci poștale; ștraif.
8. margine elastică de la masa de biliard.
9. (herald.) figură diagonală care reunește unghiul drept de sus al unui scut cu unghiul stâng de jos.
10. în ~ = (despre figuri) așezat în diagonala scutului.
11. grup de frecvențe învecinate sau apropiate care fac parte din spectrul unei radiații sonore sau electromagnetice.
12. înclinare a unei nave pe un bord sub efectul vântului sau când încărcătura este greșit repartizată.
 

bandulă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. bandola)

1. frânghie subțire, cu o greutate de lemn la un capăt, la prinderea și la tragerea parâmelor grele.
 

bioindicator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (bio- + indicator)

1. plantă, animal ca indicator al anumitor parametri.
 
 

biotelemetrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. biotélémétrie)

1. ramură a biologiei care studiază de la distanță parametrii proprii organismelor vii.