patogen

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT pathogenus; morbifer
2. FR pathogène
3. EN pathogenic; pathogen
4. DE pathogen; krankmachend; krankheitserregend
5. RU пaтоrенный
6. HU kórokozó, betegséget előidéző

agent patogen

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT excitator
2. FR agent pathogène
3. EN infective agent
4. DE Krankheitserreger
5. RU возбудитель
6. HU kórokozó

patogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pathogène)

1. referitor la boală; care provoacă boli.

patogenetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pathogénétique)

1. referitor la patogenie.

patogeneză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Pathogenese)

1. patogenie.

patogenezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pathogénésie)

1. ansamblu de simptome provocate la omul sănătos prin aplicarea unei substanțe în doză homeopatică.

patogenie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pathogénie)

1. ramură a medicinei care studiază mecanismul de apariție și dezvoltare a bolilor; patogeneză.

acetobacter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acetobacter)

1. bacterie nepatogenă care transformă alcoolul în acid acetic.

acidofil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acidophile)

1. (despre substanțe, țesuturi, organisme) cu afinitate pentru un mediu acid; oxifil.
2. сarе preferă sau este virulent în solurile acide (agenți patogeni tericoli, plantă).
3. care se colorează cu acizi (celule, țesuturi).

agent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agent, lat. agens)

1. s. m. f. reprezentant al unui stat, al unei instituții, întreprinderi etc. care îndeplinește anumite însărcinări.
2. ~ diplomatic = reprezentant al unui stat în alt stat în relațiile politice cu acesta; ~ economic = persoană fizică sau juridică care participă la viața economică a unei societăți comerciale; ~ secret = cel care îndeplinește o misiune secretă de informare; spion; ~ de circulație = (sub)ofițer de poliție cu îndrumarea, supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice.
3. s. m. factor activ ce determină un anumit proces fizic, chimic etc.
4. ~ patogen = microorganism care determină apariția unui proces patologic; nume de ~ = substantiv, adjectiv care indică autorul acțiunii unui verb; complement de ~ = subiectul logic al acțiunii unui verb pasiv; propoziție completivă de ~ = propoziție care arată acțiunea exprimată printr-un verb pasiv.

agresivitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. agressivité, lat. aggressivitas)

1. însușirea de a fi agresiv.
2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ.
3. însușire a unor agenți patogeni de a ataca plantele.
4. ostilitate a animalelor.
5. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acțiune chimică, construcțiile, de a produce degradarea solului.

antipatogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. antipathogen)

1. care combate boala.
2. care contracarează efectele unui agent patogen.

antisepsie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antisepsie)

1. metodă de combatere a microbilor patogeni și a focarelor de infecție din organism.