Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pathogénie)
1. ramură a medicinei care studiază mecanismul de apariţie şi dezvoltare a bolilor; patogeneză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Pathogenität)
1. capacitate a unei specii de microbi de a produce o boală.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT pathogenia; pathogenitas
2. FR pathogénie
3. EN pathogenicity
4. DE pathogenität
5. RU пaтоrенность
6. HU patogenitás, betegségokozás, megbetegítő készség
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acidophile)
1. (despre substanţe, ţesuturi, organisme) cu afinitate pentru un mediu acid; oxifil.
2. сarе preferă sau este virulent în solurile acide (agenţi patogeni tericoli, plantă).
3. care se colorează cu acizi (celule, ţesuturi).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agressivité, lat. aggressivitas)
2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ.
3. însuşire a unor agenţi patogeni de a ataca plantele.
5. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acţiune chimică, construcţiile, de a produce degradarea solului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antisepsie)
1. metodă de combatere a microbilor patogeni şi a focarelor de infecţie din organism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bactériothérapie)
1. metodă de tratament cu microbi capabili să distrugă germeni patogeni.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. contaminer, lat. contaminare)
1. tr., refl. a transmite agenţi patogeni; a (se) infecta; a (se) molipsi.
2. tr. a polua prin radioactivitate, microorganisme etc.
3. (fig.) a influenţa, a înrâuri.
4. refl. (despre două limbi) a se încrucişa.
5. (despre două cuvinte) a se influenţa reciproc (schimbându-şi forma).
6. (despre elemente folclorice) a se întrepătrunde.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coproculture)
1. însămânţare a materiilor fecale pe un mediu de cultură în scopul identificării anumitor microbi patogeni.