Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. analgothymie)
1. indiferenţă afectivă la o durere perfect percepută.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. annate, lat. annata)
1. (ist.) redevenţă percepută de papalitate de la episcopii şi abaţii nou instalaţi, echivalând cu veniturile lor pe un an.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aperceptible)
1. care poate fi perceput, perceptibil la vedere.
2. (filozofie) de care suntem pe deplin conștienți.
3. (antonime) imperceptibil, indiscernabil, invizibil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aristotélisme)
1. concepţie filozofică a lui Aristotel, care, având ca punct de plecare recunoaşterea primordialităţii naturii faţă de cunoaştere, arată că generalul există în lucrurile individuale, că esenţa există în obiecte şi că adevăratele „substanţe” sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simţuri.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. atopognosie)
1. (med.) imposibilitate de a localiza o senzaţie percepută la suprafaţa corpului, în ciuda sensibilității normale la atingere.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. audible, lat. audibilis)
1. care poate fi auzit, perceput de urechea umană.
2. perceptibil ca sunet de urechea umană.
3. care poate fi auzit și înțeles.
5. (antonime) neaudibil, inaudibil.