OK
X
apareiaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. appareillage)
1.
mod
de
dispunere
a
pietrelor,
cărămizilor
unei
zidării
aparente.
2.
desen
ornamental
care
imită
elementele
unei
astfel
de
zidării.
atriţiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. attrition)
1.
îndepărtare
a
particulelor
de
pe
suprafaţa
granulelor
minerale
prin
frecare
umedă.
2.
uzură
a
pietrelor
unei
îmbrăcăminţi
rutiere
prin
frecarea
între
ele.
bosaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bossage)
1.
proeminenţă
pe
suprafaţa
unei
piese,
servind
ca
reazem
pentru
o
altă
piesă.
2.
suprafaţă
brută
sau
prelucrată
a
pietrelor
unei
zidării.
buciardă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. boucharde)
1.
ciocan
prevăzut
pe
feţele
de
izbire
cu
dinţi
în
formă
piramidală,
pentru
a
imprima
pe
faţa
pietrelor
de
construcţie
adâncituri
regulate.
carat
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. carat, lat. carratus)
1.
indice
al
proporţiei
de
aur
în
aliaje,
a
24-a
parte
din
masa
totală.
2.
unitate
de
măsură
pentru
masa
pietrelor
preţioase,
egală
cu
0,2
g.
3.
(fig.)
grad,
intensitate.
catapultă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. catapulte, lat. catapulta)
1.
maşină
de
război
antică
pentru
aruncarea
la
distanţă
a
pietrelor.
2.
dispozitiv
pentru
lansarea
avioanelor
sau
a
planoarelor.
3.
dispozitiv
pentru
aruncarea
din
avion
a
pilotului
în
vederea
paraşutării
în
caz
de
pericol.