astrometeorologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astrométéorologie)

1. studiul fenomenelor meteorologice care au loc în atmosfera planetelor.

configurație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. configuration, lat. configuratio)

1. formă exterioară a unui lucru; înfățișare, aspect.
2. totalitatea relațiilor dintre mai multe sisteme sau dintre părțile unui sistem.
3. așezare spațială a constituenților unui atom sau ai unei molecule.
4. (astr.) conjuncție a planetelor.

deferent

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Deferent)

1. (astron.) cerc mare pe care se deplasează centrul epiciclului planetelor aflate într-o mișcare uniformă.

firmament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. firmament, lat. firmamentum)

1. (astronomie antică) sfera de deasupra planetelor care înconjoară pământul și de care se consideră că sunt atașate stelele fixe.
2. (în cosmologia biblică) spațiu ceresc care separă apele superioare de apele inferioare.
3. boltă cerească; cer.

heliometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. héliomètre)

1. instrument pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor.

muzică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat., it. musica, fr. musique, germ. Musik)

1. artă care exprimă cu ajutorul sunetelor sentimente și atitudini.
2. știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei.
3. operă, bucată muzicală, melodie; (prin ext.) totalitatea operelor muzicale.
4. ~ ușoară = muzică cu caracter distractiv, adesea în ritmuri de dans.
5. ~a sferelor = pretinse sunete bizare emise de vânturile solare și de pulsațiile corpurilor planetelor; cântecul planetelor.
6. ~ de scenă = muzică destinată să susțină sau să sporească efectul unui spectacol scenic.
7. ~ ambientală = muzică cu armonii ușoare și discrete, care servește ca sunet de fundal pentru o ocupație.
8. combinație armonioasă sau expresivă de sunete; suită, set de sunete care amintesc de muzică; zgomot, armonie.
9. formație instrumentală; orchestră.
10. ~ militară = fanfară.
11. (fam.) a-i face (cuiva) ~ = a-i face (cuiva) scandal.
12. (la fig.) (fam.) vorbire repetată.
13. (var.) musică.