Dictionar

Rezultate secundare (Plantei):

Adaptare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. adapta, lat. adaptatio)

1. acţiunea de a (se) adapta; adaptaţie.

2. deprindere cu noi condiții (de viață, de muncă etc.); acomodare.

3. modificare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică, radiofonică sau cinematografică a unei opere literare.

4. (bot.) modificările morfologice şi fiziologice ale plantei pentru a face faţă condiţiilor de mediu schimbat.

5. ~ la utilizator = adaptarea echipamentelor produse în serie la cerințele specifice ale unui utilizator; particularizare, personalizare.

6. (antonime) inadaptare, neadaptare.


Adnaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adnation)

1. (bot.) concreşterea anormală a unui organ cu о altă parte a plantei (de ex. tubul caliciului cu ovarul).


Adventiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adventif)

1. (științe juridice) care este obținut pe altă cale decât succesiunea directă.

2. (biol.) (despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză.

3. (bot.) dezvoltat întâmplător și pe locuri neobișnuite, adesea ca urmare a unor fenomene de regenerare.

4. (bot.) califică o parte a plantei care crește pe un organ neobișnuit, de exemplu rădăcini care apar pe tulpini sau rizomi.

5. (despre cratere) care are altă deschizătură decât craterul principal.

6. rădăcină = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părți ale plantei.

7. mugure ~ = mugure care se dezvoltă din țesuturi.


Antogeneză

Parte de vorbire: s.
Origine: (anto- + -geneză)

1. formare a florilor din elementele vegetale ale plantei.


Autocorie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. autochorie)

1. (bot.) fenomenul prin care anumite specii de plante își dispersează singure semințele; răspândire a semințelor prin mijloacele proprii ale plantei.

2. (antonim) alocorie.


Caulogeneză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. caulogenèse)

1. (bot.) proces care determină formarea și dezvoltarea tulpinii plantei.