Dictionar

Amoralist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. amoraliste)

1. (adept) al amoralismului.

2. I. care respinge toate valorile morale.

3. II. cel care pledează pentru indiferență față de principii, față de imperativele moralității.

4. persoană care adoptă o atitudine contrară valorilor morale.


Anexionism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. annexionnisme)

1. teorie politică care pledează pentru anexarea altor teritorii; politică de anexiune.


Anexionist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. annexionniste)

1. I. referitor la anexionism.

2. care vizează anexarea unui teritoriu, a unei țări la alta, a unei provincii la un stat; care pledează pentru anexare.

3. II. persoană care susține teoria politică a anexionismului; susținător al unei politici de anexare.


Bară

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barre)

1. drug de metal (destinat prelucrării).

2. piesă de metal sau de lemn, în construcţii sau în dispozitive tehnice pentru transmiterea eforturilor.

3. (fig.) obstacol, piedică în calea realizării unui lucru.

4. fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive.

5. şut în stâlpul porţii de fotbal.

6. barieră care desparte pe judecători de avocaţi şi împricinaţi; locul de unde se pledează în faţa justiţiei.

7. (herald.) figură diagonală care reuneşte unghiul stâng de sus al unui scut cu unghiul drept de jos.

8. linie verticală sau oblică, element de separare într-un text.

9. linie verticală care separă măsurile unui portativ.

10. ridicătură de metal liniară încrustată în tastiera unor instrumente cu coarde ciupite.

11. îngrămădire de aluviuni la gura de vărsare a unui râu într-un fluviu sau în mare.

12. mascaret.


Belicism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. bellicisme, cf. lat. bellicus „belicos”)

1. doctrină sau stare de spirit care pledează pentru război sau încurajează spiritul războinic.

2. tendința de a dori război; tendință războinică.

3. (antonim) pacifism.


Conservatism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. conservatisme)

1. filosofie sau ideologie politică care pledează pentru statu-quoul social, cultural și religios; conservatorism.

2. mentalitate conservatoare, atașament față de tradiții.

3. (antonim) progresism.