Dictionar

acont

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. acconto)

1. parte dintr-o sumă datorată care se plătește cu anticipație.
 

alimentar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alimentaire, lat. alimentarius)

1. adj. referitor la alimente; care servește ca aliment.
2. pensie ~ă = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pentru întreținere.
3. s. f. unitate comercială unde se vând alimente.
 

compensatoriu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. compensatoire)

1. compensator.
2. (jur.) care duce la repararea unei pagube.
3. daune ~ii = sumă de bani care se plătește de către debitor creditorului pentru a-i acoperi pagubele rezultate din neîndeplinirea unei obligații.
 

crupier

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. croupier)

1. cel care conduce jocurile de noroc în stabilimentele publice, care adună banii câștigați și plătește câștigurile jucătorilor.
 

magazinaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. magasinage)

1. depozitare a unei mărfi într-o magazie.
2. timpul cât stă o marfă depozitată; (p. ext.) taxa care se plătește pentru depozitare.
 

peaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. péage)

1. vamă la trecere peste un pod, pe un drum de acces într-un oraș sau la acostarea unei nave la un chei.
2. locul unde se plătește dreptul de trecere; postul în care se colectează această taxă.
3. redevență pentru conducerea pe autostrăzi și anumite poduri; drept de a folosi o cale ferată străină.