aptitudinal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. aptitudinal)

1. despre sau legat de aptitudine, calitate care face posibile anumite performanțe.

defectoscopie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. défectoscopie)

1. examinare a structurii materialelor sau a diferitelor piese în scopul descoperirii unor eventuale defecte.
2. metodă de diagnosticare pentru identificarea posibilelor defecte ale sistemelor de conducte sau țevi.

distribuție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. distribution, lat. distributio)

1. distribuire; repartiție.
2. felul cum sunt repartizate rolurile unei piese, ale unui film etc.; totalitatea actorilor dintr-o piesă de teatru, dintr-un film etc.
3. (fiz.) modul cum sunt repartizate elementele mai multor mulțimi (electroni, atomi, molecule) după valorile posibile ale unei mărimi caracteristice (viteză, energie etc.).
4. dirijarea și repartizarea spre consumatori a unui fluid, flux de energie etc.
5. totalitatea organelor unei mașini care comandă automat diferite faze de funcționare ale acesteia.
6. (lingv.) ansamblul pozițiilor pe care un element (sunet, morfem) îl poate ocupa într-un cuvânt sau într-o frază.

dotație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dotation, lat. dotatio)

1. capacitate înnăscută care face posibile performanțe; dotare (2).
2. mijloace materiale puse la dispoziția cuiva prin dotare.

enterectazie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. entérectasie)

1. (med.) dilatare mai mult sau mai puțin semnificativă a intestinului (subțire); printre cauzele posibile: enterostenoza, ocluzia, tumora și pseudotumoarea.

ergodic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ergodique)

1. (despre o ipoteză) care presupune că realizarea izolată a unui proces aleatoriu staționar este statistic reprezentativă pentru realizările posibile.