Dictionar

caliciu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calice)

1. totalitatea petalelor unei flori.
2. cupă, potir.
3. (anat.) parte a bazinului în care se colectează urina.
 

cupulă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cupule, lat. cupula)

1. potir mic în formă de degetar, care se află la baza ghindei și a altor fructe.
2. structură anatomică în formă de cupă.
 

hipertiroidie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. hyperthyroïdie)

1. (med.) boală cauzată de o hipersecreție a glandei tiroide; hipertiroidism.
2. (antonime) hipotiroidism, hipotiroidie.
 
 

hipotiroidian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hypothyroïdien)

1. (suferind) de hipotiroidie.
 

hipotiroidie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hypothyroïdie)

1. boală cauzată de o hiposecreție a glandei tiroide; hipotiroidism.