Dictionar

Rezultate principale (Predilecţie.):

Predilecţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prédilection, lat. praedilectio)

1. preferinţă pentru cineva sau ceva.


Rezultate secundare (Predilecţie.):

Adopta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. adopter, lat. adoptare)

1. a înfia un copil.

2. a-şi însuşi felul de a fi al cuiva.

3. a alege cu predilecţie.

4. a accepta (prin vot).


Androtropie

Parte de vorbire: s.
Origine: (andro- + -tropie2)

1. predilecţie a unor afecţiuni pentru sexul masculin.


Bizantinism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. byzantinisme)

1. caracter, influenţă bizantină (în arhitectură, ornamentaţie).

2. stil specific culturii şi artei, modului de viaţă şi mentalităţii din Imperiul Bizantin; mod de a acţiona prin corupţie, dezordine (politică) şi intrigă.

3. predilecţie pentru disputele subtile şi inutile.


Crepuscular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. crépusculaire)

1. referitor la crepuscul.

2. slab luminat, abia vizibil.

3. (despre un curent poetic din literatura italiană de la începutul sec. XX) care manifesta predilecţie pentru tonurile mijlocii, pentru vagul culorii, pentru o banalitate ostentativă şi un prozaism voit al expresiei.

4. (despre animale) care este activ după apusul Soarelui.


Dilecţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dilection, lat. dilectio)

1. dragoste tandră şi pură.

2. preferință pe care o avem, uneori inconștient, pentru cineva sau pentru ceva; predilecție.

3. (var.) dilecție.


Favorit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. favori, it. favorito, rus. favorit)

1. adj. iubit, preferat.

2. s. m. f. cel iubit cu predilecție de cineva.

3. protejat al unui suveran, al unui potentat, al unui om influent.

4. participant la o competiție considerat ca având cele mai mari șanse de reușită.

5. cal socotit a fi capabil câștige o cursă.

6. s. m. (pl.) barbă care încadrează figura de o parte și de alta a obrazului, lăsând bărbia liberă; cotleți.