pretinde

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. prétendre)

1. tr. a cere, a ridica pretenții, a revendica.
2. a susține, a afirma (cu convingere).
3. a necesita.
4. refl. a-ți atribui o calitate, a-și da aere de...

adamit, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. adamite)

1. membru al unei secte care pretinde că găsește inocența lui Adam dinaintea păcatului și care, pretinzând că imită nuditatea lui Adam, respinge utilizarea îmbrăcămintei în adunări; eretic, adept al adamismului.

americanist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. américaniste)

1. specialist în americanistică.
2. adept al americanismului.
3. susținător a ceea ce este american; cel care adoptă sau pretinde că adoptă idei și maniere (nord-)americane.

antidemocrație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (anti- + democraţie)

1. regim politic care pretinde a fi o democrație, dar nu este cu adevărat una; democrație de fațadă, falsă democrație, pseudodemocrație.

astrologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astrologie, lat., gr. astrologia)

1. pseudoștiință care pretinde că poate prezice destinul și caracterul omului după poziția și mișcarea aștrilor.

cabală

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cabale, germ. Kabale)

1. doctrină teozofică iudaică, care, recurgând la o interpretare mistică a Vechiului Testament, și la practici oculte, pretindea a comunica cu spiritele.
2. (fig.) uneltire, intrigă; conspirație.

civil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. civil, lat. civilis)

1. adj. care privește pe cetățenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetățeni.
2. drepturi ~e = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate și recunoscute ca atare; drept ~ = ramură a dreptului care studiază și reglementează raporturile juridice existente între persoanele fizice și juridice dintr-un stat; stare ~ă = situația unei persoane așa cum rezultă din actele sale privitoare la naștere, căsătorie etc.; parte ~ă = persoană care, într-un proces, pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracțiuni.
3. care nu este militar, lipsit de caracter milităresc.
4. război ~ = conflict armat pentru putere între grupuri adverse din același stat.
5. s. m. f. persoană care nu face parte din armată.