Dictionar

Rezultate secundare (Primi):

PRIMI-/PRIMO-

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. primi-, primo-, cf. lat. primus)

1. „întâi, iniţial”.


Primicer

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. primicerius)

1. (în Roma antică) cel dintâi dintr-un corp, dintr-o grupare.

2. căpetenie a anumitor congregaţii sau fraternităţi religioase.


Primiceriat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. primiceriato)

1. demnitatea de primicer.


Primigestă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. primigeste)

1. (femeie) gestantă pentru prima oară.


Primipară

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. primipare)

1. (femeie) la prima naştere.


Primipil

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. primipilus, fr. primipile)

1. cel mai înalt grad între centurioni, în armata romană.


Accepta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accepter, lat. acceptare)

1. a primi, a consimţi, a fi de acord.


Acceptor, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accepteur)

1. (atom) capabil a primi electroni suplementari.

2. (substanţă chimică) care poate fixa o altă substanţă.


Aclama

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. acclamer, lat. acclamare)

1. a primi cu aclamaţii; a ovaţiona.


Acoladă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accolade)

1. ceremonial medieval la primirea cuiva în rândul cavalerilor, printr-o îmbrăţişare şi o lovire uşoară cu latul spadei.

2. (fig.) îmbrăţişare.

3. semn grafic ({) servind la reunirea mai multor cuvinte, ecuaţii, portative muzicale etc.

4. formă de boltă ca o paranteză culcată.


Acraniate

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. acraniens)

1. pl. subîncrengătură de animale cordate primitive, lipsite de craniu.


Adamism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)

1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.

2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.