Rezultate secundare (Primi,):
Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. primus „întâi, primul”)
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. primi-, primo-, cf. lat. primus)
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. primicerius)
1. (în Roma antică) cel dintâi dintr-un corp, dintr-o grupare.
2. căpetenie a anumitor congregaţii sau fraternităţi religioase.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. primiceriato)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. primigeste)
1. (femeie) gestantă pentru prima oară.
Parte de vorbire: adj., s.f.
Origine: (fr. primipare)
1. (femeie sau femelă) care naște pentru prima dată.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accepter, lat. acceptare)
1. a primi, a consimţi, a fi de acord.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accepteur)
1. (atom) capabil a primi electroni suplementari.
2. (substanţă chimică) care poate fixa o altă substanţă.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. acclamer, lat. acclamare)
1. a primi cu aclamaţii; a ovaţiona.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accolade)
1. ceremonial medieval la primirea cuiva în rândul cavalerilor, printr-o îmbrăţişare şi o lovire uşoară cu latul spadei.
3. semn grafic ({) servind la reunirea mai multor cuvinte, ecuaţii, portative muzicale etc.
4. formă de boltă ca o paranteză culcată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. acraniens)
1. pl. subîncrengătură de animale cordate primitive, lipsite de craniu.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)
1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.
2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.