acraniate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. acraniens)

1. pl. subîncrengătură de animale cordate primitive, lipsite de craniu.

agnate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agnathes)

1. subîncrengătură de cordate primitive, acvatice, fără fălci și dinți osoși; agnatostomi.

antropofagie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anthropophagie)

1. faptul, din necesitate sau depravare în societățile evoluate, sau obiceiul tradițional, din societățile primitive, de a mânca carne de om; canibalism.
2. (etnologie) ~ rituală = ~ practicată din motive religioase sau conexe, spre deosebire de canibalismul de subzistență.

antropopatie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anthropopathie)

1. (med.) formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului că în propriu-i corp coexistă ființe umane, pe care le simte și cărora le percepe vocea.
2. atribuirea de însușiri și stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii.
3. reprezentare a divinității, în sistemele religioase primitive, ca o ființă cu sentimente și pasiuni omenești; antropopatism.

arhimicete

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. archimycètes)

1. clasă de ciuperci primitive, microscopice, cu talul format dintr-o singură celulă, parazite, înmulțindu-se asexuat prin zoospori sau sexuat prin izogamie.

bioastronomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (bio- + astronomie)

1. ramură a astronomiei care studiază condițiile apariției vieții și formele de viață primitive de pe alte planete cu ajutorul undelor radio ce parvin din diverse galaxii.