Dictionar

petitio principii

Parte de vorbire:  loc. s.  
Etimologie: (lat. petitio principii)

1. (log.) raționament greșit care constă în aceea că pentru demonstrarea unei teze se pleacă de la o aserțiune întemeiată ea însăși pe acea teză.
 

abc

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abc)

1. carte pentru învățarea alfabetului; abecedar.
2. enumerarea primelor litere ale alfabetului.
3. (fig.) principiile elementare, începutul, baza unei arte sau a unei științe.
 

agramatical, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agrammatical)

1. care nu respectă principiile gramaticalității.
2. negramatical, neconform cu regulile construcției gramaticale.
3. (antonim) gramatical.
 

alogic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alogique)

1. care este străin de principiile și regulile logicii; fără logică, ilogic.
 

amoralism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amoralisme)

1. concepție care preconizează renunțarea la principiile morale; negare a oricărei morale.
 

amoralist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. amoraliste)

1. (adept) al amoralismului.
2. I. care respinge toate valorile morale.
3. II. cel care pledează pentru indiferență față de principii, față de imperativele moralității.
4. persoană care adoptă o atitudine contrară valorilor morale.
 

antiacademic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiacadémique)

1. care contravine normelor și convențiilor stabilite de instituțiile academice; contra principiilor academice.
2. (antonim) academic.