productiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. productif)

1. care produce (mult), care aduce beneficii.
2. bănos, rentabil.
3. (despre sufixe, prefixe, elemente de compunere etc.) care formează numeroase derivate.
4. (despre conjugări) care se îmbogățește mereu cu noi verbe.

productivamente

Parte de vorbire:  adv. (învechit)  
Etimologie: (productiv + -amente)

1. în mod productiv, în mod rentabil.
2. (var.) productivămintre, productivemente.

productivism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (cf. fr. productivisme)

1. cercetare sistematică pentru creșterea productivității.
2. doctrină conform căreia producția este un obiectiv primar, un sistem care pledează pentru sacrificarea tuturor celorlalte considerații pentru maximizarea productivității.

productivist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. productiviste)

1. care se referă la productivism, la maximizarea productivității.

productivitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. productivité)

1. însușirea de a fi productiv; randament, eficiență.
2. ~a muncii = cantitatea de produse obținute în procesul muncii de un lucrător într-o perioadă de timp determinată; eficiența cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă în procesul de producție.
3. capacitate a unor cuvinte de a forma sensuri sau derivate noi.

agronometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agronométrie)

1. știința măsurării puterii productive a solului.

amenajament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aménagement)

1. acțiunea de amenajare a resurselor unui loc pentru a le face exploatabile sau mai productive.
2. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor.
3. lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate.
4. (rar) acțiunea de a amenaja, de a face locuibil un loc, o casă et cetera; acțiunea de a adapta, de a modifica ceva pentru a-l face mai potrivit și rezultatul acestei acțiuni; organizare.
5. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului.

androlog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. andrologue)

1. medic specialist în andrologie.
2. medic specializat în sănătatea bărbaților, în special în probleme urologice și cele legate de sistemul reproductiv.

arid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aride, lat. aridus)

1. (despre sol, regiuni) uscat; sterp, neproductiv.
2. (fig.) sărac în idei, în imagini; sec, monoton.

biogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. biogène)

1. adj. esențial pentru menținerea vieții.
2. produs prin acțiunea organismelor vii.
3. s. n. preparat din culturi de bacterii, care îmbogățește solul în azot, folosit pentru a spori productivitatea leguminoaselor.

capital 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capital, germ. Kapital)

1. relație socială de producție care presupune existența proprietății capitaliste asupra mijloacelor de producție și folosirea forței de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea.
2. valoare care, datorită productivității și rentabilității muncii, produce plusvaloare.
3. (fig.) clasa capitaliștilor; capitalism.
4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori.
5. ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale.
6. ~ de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență.