Rezultate principale (Proiecţie):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. projection, lat. proiectio)
1. imagine plană a unui obiect din spațiu, potrivit anumitor reguli geometrice; operație prin o asemenea imagine.
2. ~ cartografică = reprezentare a (unei regiuni a) scoarței Pământului pe o hartă.
3. reprezentare pe un ecran cu ajutorul unui fascicul luminos a imaginilor înregistrate pe un film.
4. (psih.) mecanism prin care ființa umană transpune în activitățile sale propria personalitate.
5. (psihan.) mecanism prin care bolnavul atribuie unei alte persoane propriile-i sentimente și motivații.
Rezultate secundare (Proiecţie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (cine- + proiecţie)
1. proiecţie de pelicule cinematografice (cu pistă sonoră).
Parte de vorbire: s.
Origine: (dia/pozitiv/ + proiecţie)
1. proiecţie pe un ecran a unei pelicule transparente de tip diapozitiv sau diafilm.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épiprojection)
1. proiecţie prin reflexie a unor imagini, fotografii, scheme etc. existente pe un suport opac.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. microprojection)
1. proiecţie care permite obţinerea pe ecran a imaginii unor obiecte invizibile pentru ochiul liber, a unor preparate microscopice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rétroprojection)
1. proiecţie cinematografică cu aparatul de proiecţie aflat în spatele unui ecran translucid.
2. (fig.) proietare înapoi în timp.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Aspektomat)
1. aparat de proiecţie cu schimbare automată a diapozitivelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. axonométrie)
1. metodă de obţinere a proiecţiei obiectelor din spaţiu pe un plan.
2. disciplină care studiază reprezentările axonometrice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. background)
1. fundal sonor (melodic, armonic, ritmic) care susţine şi completează partea solistică, instrumentală sau vocală.
2. tehnică de filmare la care o proiecţie formează fondul decorativ.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cavalier)
1. adj. perspectivă ~ă = proiecţie oblică a obiectelor pe un plan, ca şi cum ar fi văzute dintr-un punct situat la infinit; plan ~ = plan stabilit după această perspectivă.
2. s. n. terasă înaltă, într-o fortificaţie, pentru amplasarea tunurilor.
3. cordon continuu de pământ sau alte materiale de-a lungul unui drum, rezultat din curăţirea şanţurilor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. cinéma)
1. local, sau încăpere a acestui local, destinat proiecției de filme; cinematograf.
Parte de vorbire: s.
Origine: (cine- + proiecţie)
1. proiecţie de pelicule cinematografice (cu pistă sonoră).