Rezultate secundare (Radioactiv):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. radioctif, germ. radioaktiv)
1. (despre elemente) care prezintă radioactivitate.
2. referitor la radioactivitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radioactivité, germ. Radioaktivität)
1. proprietate a unor elemente de a emite, prin dezintegrare spontană, radiaţii corpusculare şi electromagnetice.
Parte de vorbire: s.n. pl.
Origine: (fr. actinides, germ. Aktiniden)
1. grupă de elemente radioactive cu proprietăţi analoage actiniului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actinifère)
1. care produce emanaţii radioactive.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinium)
1. element chimic radioactiv din minereurile de uraniu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. activité, lat. activitas)
1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acţiune, ocupaţie.
2. situaţie a unui ofiţer care face parte din cadrele active ale armatei.
3. mărime ce caracterizează intensitatea dezintegrării unei substanţe radioactive.
4. capacitate a unei particule materiale (atom, moleculă, radical) de a lua parte la o reacţie.
5. ~ solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanţe, erupţii etc.) în păturile exterioare ale Soarelui.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. américium)
1. (chimie) element radioactiv sintetic aparținând seriei chimice a actinidelor, obținut din uraniu prin bombardarea acestuia cu particule α accelerate, cu numărul atomic 95 și simbolul Am.
2. (var.) americium.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Astatinium, fr. astatine)
1. (chimie) element chimic radioactiv din grupul halogenilor, cu numărul atomic 85 și simbolul At.