Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radiographie)
1. înregistrare pe un film sau pe o placă fotografică a imaginii unui obiect cu ajutorul razelor X; schiagrafie.
3. analiză a unui text în scopul decoperirii unor particularităţi intime, care n-au fost puse suficient în evidenţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autoradiographie)
1. metodă modernă de cercetare bazată pe studiul imaginii obţinute pe o peliculă fotografică sau radiografică a unui organ conţinând un produs radioactiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cinéradiographie)
1. tehnică radiologică cu imagini în mişcare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. cystoradiographie)
1. (med.) radiografie a vezicii urinare, după injectarea unei substanțe opace la razele X; cistografie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. historadiographie)
1. aplicaţie a radiografiei la studiul histologic al ţesuturilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. microphotoradiographie)
1. tehnică radiologică prin care se pot obţine radiografii de dimensiuni reduse; radiografia însăşi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. microradiographie)
1. radiografie efectuată pe un film special, de dimensiuni reduse; micro2.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abcédographie)
1. (med.) radiografie a unui abces după puncţie, evacuare sau injecţie cu aer.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aeromammography)
1. radiografie mamară după insuflarea aerului în spaţiul retromamar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. amniography)
1. radiografie a amniosului cu ajutorul unei substanţe de contrast.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. angiocardiopneumographie)
1. radiografie a cavităţii inimii şi a vaselor mari ale toracelui, după injectarea unei substanţe radioopace.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angiocholécystographie)
1. radiografie a căilor biliare cu ajutorul unei substanţe de contrast.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angio-encéphalographie)
1. radiografie a vaselor creierului cu o substanţă opacă la razele X.