Rezultate secundare (Ramurile):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. branchage)
1. totalitatea ramurilor unui arbore.
2. toate ramurile unui copac sau arbust.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cèdre, lat cedrus)
1. conifer exotic, veşnic verde, cu ramurile orizontale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cincinne)
1. inflorescenţă cimoasă la care ramurile secundare se dezvoltă în planuri diferite şi numai în acelaşi sens.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circonflexe, lat. circumflexus)
1. curbat în semicerc, arcuit.
2. accent ~ = semn diacritic ( ^ ), specific limbii franceze, care marchează vocalele lungi urmate de o consoană (vocală) dispărută ulterior.
3. (despre artere, vene, nervi) care înconjură, care are un traiect răsucit.
4. (despre plante) cu ramurile curbate în jos.
Parte de vorbire: I. s.n., II. s.f. pl.
Origine: (fr. cladophore/s/)
1. I. (bot.) parte a tulpinii care poartă ramurile inflorescenței.
2. II. (bot.) ordin de alge verzi filamentoase, ramificate dihotomic, pe pietre sau pe sol.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exostose)
1. excrescenţă osoasă benignă, care se dezvoltă aproape de epifizele oaselor membrelor.
2. protuberanţă pe ramurile sau pe trunchiul arborilor bătrâni.