Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. réfrigérateur)
1. partea dintr-o instalaţie frigorifică în care se produce scăderea temperaturii până aproape de 0º C.
2. instalație sau aparat folosit pentru obținerea temperaturilor scăzute și destinat conservării anumitor produse alimentare; frigider.
3. vehicul înzestrat cu o astfel de instalație, destinat pentru transportarea produselor ușor alterabile.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. frigidaire, după denumirea înregistrată a unei mărci de frigidere produse de General Motors)
1. dulap electric în care se menţine o temperatură scăzută, convenabilă păstrării şi conservării alimentelor; refrigerator.
2. (prin metaf.) loc foarte rece.