Rezultate principale (Relief):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. relief)
1. ridicătură, proeminență (a unui obiect, a unui plan etc.).
2. figură, motiv etc. care se desprinde de pe fondul unei sculpturi; basorelief; modelaj al volumelor în pictură și grafică.
5. (fig.) forță, evidențiere, strălucire.
6. conformație a pământului, sub raportul înălțimilor.
Rezultate secundare (Relief):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. alto relievo)
1. lucrare de sculptură cu relief puternic ieşit în afară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. bassorilievo, fr. bas-relief)
1. sculptură în care figurile ies în relief pe un fond scund.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. macrorelief)
1. forme majore ale reliefului unei regiuni, reprezentate prin culmi muntoase, podişuri, câmpii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. megarelief)
1. formă de relief de mare întindere, prin continente şi bazine oceanice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mésorelief)
1. forme de relief de dimensiuni reduse.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. microrelief, rus. mikrorelief)
1. ansamblul formelor de relief de dimensiuni mici.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abrupt, lat. abruptus)
1. I. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios.
2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal.
3. (bot.; despre un organ) terminat brusc.
4. II. formă de relief abruptă.
5. porțiune de teren cu pantă foarte înclinată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accent, lat. accentus)
1. intonaţie specială a unei silabe dintr-un cuvânt prin mărirea intensităţii vocii.
2. semn grafic care indică această intonaţie.
3. (muz.) emisiune mai intensă a unui sunet, a unui acord.
4. mod specific de a vorbi o limbă, un dialect.
5. inflexiune afectivă a vocii.
7. a pune ~ul (pe) = a sublinia, a scoate în relief.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accentuer)
1. tr. a scoate în evidenţă prin accent.
2. (fig.) a reliefa, a sublinia.
3. refl. (fig.) a se mări, a creşte treptat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. agestre)
1. formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta; con de dejecţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. aggradation)
1. înălţare a albiei unui râu prin aluviuni; ridicare a suprafeţei reliefului prin depuneri de materiale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alphabet, lat. alphabetum)
1. sistem de semne grafice (litere) într-o ordine convenţională, care redau sunetele de bază ale unei limbi.
2. ~ telegrafic = alfabet reprezentând combinaţiile de semnale ale unui cod telegrafic; ~ Braille /brai/ = alfabet convenţional cu semnele în relief pentru nevăzători.
3. (inform.) totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare.
4. (fig.) minimum de cunoştinţe (necesare).