Dictionar

Rezultate principale (Relief):

Relief

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. relief)

1. ridicătură, proeminență (a unui obiect, a unui plan etc.).

2. figură, motiv etc. care se desprinde de pe fondul unei sculpturi; basorelief; modelaj al volumelor în pictură și grafică.

3. a scoate în ~ = a reliefa.

4. formă, contur.

5. (fig.) forță, evidențiere, strălucire.

6. conformație a pământului, sub raportul înălțimilor.


Rezultate secundare (Relief):

Altorelief

Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. alto relievo)

1. lucrare de sculptură cu relief puternic ieşit în afară.


Basorelief

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. bassorilievo, fr. bas-relief)

1. sculptură în care figurile ies în relief pe un fond scund.


Macrorelief

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. macrorelief)

1. forme majore ale reliefului unei regiuni, reprezentate prin culmi muntoase, podişuri, câmpii.


Megarelief

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. megarelief)

1. formă de relief de mare întindere, prin continente şi bazine oceanice.


Mezorelief

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mésorelief)

1. forme de relief de dimensiuni reduse.


Microrelief

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. microrelief, rus. mikrorelief)

1. ansamblul formelor de relief de dimensiuni mici.


Abrupt, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abrupt, lat. abruptus)

1. I. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios.

2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal.

3. (bot.; despre un organ) terminat brusc.

4. II. formă de relief abruptă.

5. porțiune de teren cu pantă foarte înclinată.


Accent

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accent, lat. accentus)

1. intonaţie specială a unei silabe dintr-un cuvânt prin mărirea intensităţii vocii.

2. semn grafic care indică această intonaţie.

3. (muz.) emisiune mai intensă a unui sunet, a unui acord.

4. mod specific de a vorbi o limbă, un dialect.

5. inflexiune afectivă a vocii.

6. (fig.) importanţă.

7. a pune ~ul (pe) = a sublinia, a scoate în relief.


Accentua

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accentuer)

1. tr. a scoate în evidenţă prin accent.

2. (fig.) a reliefa, a sublinia.

3. refl. (fig.) a se mări, a creşte treptat.


Agestru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. agestre)

1. formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta; con de dejecţie.


Agradare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. aggradation)

1. înălţare a albiei unui râu prin aluviuni; ridicare a suprafeţei reliefului prin depuneri de materiale.


Alfabet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alphabet, lat. alphabetum)

1. sistem de semne grafice (litere) într-o ordine convenţională, care redau sunetele de bază ale unei limbi.

2. ~ telegrafic = alfabet reprezentând combinaţiile de semnale ale unui cod telegrafic; ~ Braille /brai/ = alfabet convenţional cu semnele în relief pentru nevăzători.

3. (inform.) totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare.

4. (fig.) minimum de cunoştinţe (necesare).