Rezultate secundare (Rezolvate):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compromissoire)
1. în legătură cu un compromis.
2. care prevede recurgerea la arbitraj în cazul unui litigiu între părți.
3. clauză ~ie = clauză a unui contract prin care se stipulează că dificultățile care ar putea surveni din executarea lui urmează să fie rezolvate de arbitri.
4. judecată ~ie = judecată pronunțată de arbitri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (neo- + arbitraj)
1. tendinţă de extindere a arbitrajului şi asupra diferendelor de ordin politic, nerezolvate pe calea tratativelor diplomatice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. expedia)
1. (despre scrisori, colete, bani etc.) trimis prin poștă sau prin mesagerie; (prin general.) trimis în grabă într-un anumit loc.
2. (despre o persoană) trimis către o destinație îndepărtată cu o anumită misiune.
3. (despre interesele unei persoane) rezolvate în grabă și superficial.
4. (despre o treabă, un lucru etc.) făcut repede și cu ușurință; executat repede și superficial.
5. tratat sau analizat superficial.
6. (jur; înv.; despre un act sau o hotărâre judecătorească) după care s-a făcut o copie.
7. (fam.; despre persoane) îndepărtat.