Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arcade)
1. element de arhitectură dintr-un arc şi din elementele care îl susţin.
2. motiv decorativ constând din înscrierea ritmică a unor arce de cerc.
3. porţiune anatomică (osoasă) în formă de arc; partea curbată a osului frontal, deasupra ochiului.
4. (geol.) microrelief de forma unui arc suspendat; portal.
5. fiecare dintre părţile unei şei, sub formă de punţi arcuite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. barcarola, fr. barcarolle)
1. gondolieră.
2. piesă vocală sau instrumentală cantabilă, cu mişcare ritmică legănată, asemănătoare romanţei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. biorhythm)
1. desfăşurare ritmică, cu caracter ciclic, a activităţilor vitale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bradyarthrie)
1. (med.) afecțiune de origine neurologică care se caracterizează printr-o vorbire anormal de lentă (articularea devine foarte dificilă), care devine ritmică și sacadată; ritm încetinit în articularea cuvintelor; bradilalie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. break)
1. comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp.
2. (tenis) ghem câştigat de un jucător pe serviciul adversarului.
3. (jaz) improvizaţie melodică sau ritmică la finele unei fraze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic şi cântă numai solistul.
4. dans acrobatic bazat pe mişcări sacadate, având puncte comune cu gimnastica acrobatică şi cu pantomina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. caballetta)
1. (muz.) încheiere ritmică, plină de dinamism, a unei arii, a unui duet.