anerosie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (an- + eros + -ie)

1. lipsa erosului, a instinctului sexual; anerotism.

abbevilian, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. abbevillien)

1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.
2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.
3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.
4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.

acromatocit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. achromatocyte)

1. globulă roșie fără materia colorantă.

alait

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. alait)

1. mineral rar, de culoare roșie, din Asia Centrală.

albit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. albite)

1. plagioclaz, alumosilicat de sodiu, cu aspect lăptos, verzui, roșietic sau incolor, fondant în ceramică.

alexandrit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Alexandrit, fr. alexandrite)

1. (mineral.) piatră fină a cărei culoare este verde când este expusă la lumina zilei și roșie când este expusă la lumina electrică; crisoberil.

Alicante

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alicante)

1. soi de viță de vie cu struguri roșietici, cu boabele dese, rotunde.
2. vin din acest soi de viță.