Dictionar

Rezultate principale (Schelet):

Schelet

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. squelette)

1. partea osoasă sau calcaroasă a corpului la vertebrate; totalitatea oaselor unui vertebrat.

2. ansamblu de elemente care formează structura de rezistență a unei construcții sau a unui sistem tehnic; osatură.

3. (fig.) plan, schemă sumară a unei opere literare, științifice etc.

4. fracțiune granulometrică a solului, din elemente minerale mai mari de 2 mm.

5. caracter tipografic (lung și subțire) format din conturul literelor.

6. (lingv.) totalitatea sunetelor (fonemenelor) din care e format un cuvânt.


Rezultate secundare (Schelet):

Endoschelet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. endosquelette)

1. schelet intern al anumitor animale nevertebrate (sepia, echinoderme).


Exoschelet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exosquelette, engl. exoskeletou)

1. schelet extern, secretat de tegument la unele nevertebrate.


Scheletic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. squelettique)

1. referitor la schelet.

2. (despre fiinţe) foarte slab, slăbănog, uscat.


SCHELETO-

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. squeletto-, cf. gr. skeletos)

1. „schelet, sistem osos”.


Scheletologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (scheleto- + -logie)

1. osteologie.

2. studiu sistematic al scheletelor.


Scheleton

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. skeleton)

1. sanie specială în care se stă cu faţa în jos şi se conduce cu vârful bocancilor, pentru coborârea unor pante foarte înclinate.

2. sport de iarnă practicat cu o astfel de sanie.


Acantode

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthodes)

1. pl. ordin de peşti fosili, cu schelet cartilaginos.


Acipenseriforme

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acipensériformes)

1. ordin de peşti răpitori, cu schelet cartilaginos, capul conic şi corpul alungit, cu cinci şiruri de plăci osoase: sturionii.


Acondroplazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achondroplasie)

1. anomalie congenitală a scheletului, prin oprirea creşterii oaselor membrelor.


Antropoplastie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropoplastie)

1. reconstituire a formelor anatomice ale speciilor dispărute, pornind de la elementele scheletului.


Armătură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armature, lat. armatura)

1. ansamblu de bare metalice dintr-un element de beton armat.

2. totalitatea pieselor metalice ale unor instalaţii alcătuite din ţevi sau conducte.

3. construcţie de lemn, de zidărie etc. servind la întărirea pereţilor unei galerii subterane.

4. fiecare dintre plăcile conducătoare ale unui condensator electric.

5. înveliş metalic protector al unui cablu electric.

6. ~ (bucală) = totalitatea părţilor care formează aparatul bucal al insectelor, crustaceelor.

7. (fig.) ceea ce susţine, serveşte ca bază diferitelor părţi ale unui tot; osatură (3), schelet (3).


Artropode

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arthropodes)

1. pl. încrengătură de animale nevertebrate, cu schelet extern chitinos, cu corpul şi membrele formate din inele articulate.